Zâna zânelor a pierdut în greutate, Cine este Zâna Măseluță și ce cadouri aduce


A fost odată un împărat, — un pierderea în greutate fără scară mare şi puternic; împărăţia lui era atât de mare, încât nici nu se ştia unde se începe şi zâna zânelor a pierdut în greutate se sfârşeşte. Unii ziceau că ar fi fără de margini. Iar alţii spuneau că ţin minte de a fi auzit din bătrâni că s-ar fi bătut odinioară împăratul cu vecinii săi, din care unii erau şi mai mari şi mai puternici, iară alţii mai mici şi mai slabi decât dânsul.

Despre împăratul acesta a fost mers vorba cât e lumea şi ţara, cum că cu ochiul cel de-a dreapta tot râde, iară cu cel de-a stânga tot lăcrămează neîncetat. În zadar se întreba ţara, că oare ce lucru să fie acela, că ochii împăratului nu se pot împăca unul cu altul.

Dacă mergeau voinicii la împăratul, ca să-l întrebe, el zâmbea a râde şi nu le zicea nimic. Aşa rămase vrajba dintre ochii împăratului o taină mare despre care nu ştia nimeni nimic, afară de împăratul. Crescură feciorii împăratului. Ce feciori!

Trei feciori în ţară ca trei luceferi pe cer! Florea, cel mai bătrân era de un stânjen de înalt, cu nişte umeri încât nu l-ai putea măsura cu patru pălmi cruciş. Cu totul alta era Costan: mic la statură, îndesat la făptură, cu braţul de bărbat, cu pumnul îndesat. Al treilea şi cel mai tânăr fecior al împăratului e Petru: înalt, dar subţire, mai mult fată decât fecior.

cum să arzi grăsimea normal

Petru nu face multă vorbă: el râde şi cântă, cântă şi râde zâna zânelor a pierdut în greutate dimineaţă până în seară. Numai câte odată-l vede omul mai întunecat, dă cu mâna pletele în dreapta şi în stânga de pe frunte şi atunci ţi se pare că vezi pe un bătrân din sfatul împăratului.

Aşa zise Petru către frate-său Florea într-o bună dimineaţă. Dar Florea nu s-a dus: el ştia încă de mic că împăratul se supără, dacă-l întrebă cineva de astă treabă. Tot aşa o păţi Petru şi cu frate-său Costan. Vorba fu zisă; lucrul fu gata. Petru merse ca să întrebe.

sfaturi simple pentru arderea grăsimilor

Petru se duse supărat şi spuse fraţilor săi cum a păţit-o cu tatăl său. De când a întrebat Petru de treaba ochilor, se părea cum că ochiul cel din stânga plânge mai puţin, iară cel de-a dreapta râde mai mult. Petru îşi întări inima şi mai merse o dată la împăratul.

O palma e o de ce pierd in greutate lent şi două-s două!

Pregătiri pentru Zâna Măseluță (Partea I: Sofia)

Gândi şi făcu. O păţi din nou, cum a mai păţit-o. Ochiul cel din stânga lăcrăma acuma numai din când în când, iară cel din dreapta se părea a fi înjunit cu zece ani. Atâta mă duc, atâta întreb, atâta rabd la pălmi, până ce nu vor râde amândoi ochii. A zis-o, a şi făcut-o!

Petru nu zicea nimic de două ori. Eu văd că ţie nu-ţi iese grija din cap; ţi-oi spune dar treaba cu ochii mei. Vezi, ochiul acesta râde de bucurie, când văd că am aşa trei feciori ca voi; iar celălalt plânge pentru că mă tem că voi nu veţi fi în stare să împărăţiţi în pace şi să apăraţi ţara de vecinii cei vicleni.

Dacă-mi veţi aduce însă apă de la fântâna Zânei Zorilor, ca să mă spăl cu ea pe ochi, îmi vor râde amândoi ochii, căci voi şti că am feciori voinici, pe care mă pot răzema.

Așa au început primele întrebări, primele verificări în oglindă ale propriilor dinți, primele discuții despre ce aduce zâna — de a cărei prezență fetele au devenit brusc conștiente. O vreme am tratat cu rezervă acest subiect, pentru că estimam — din experiența apariției târzii a dinților de lapte spre vârsta de 1 an — că evenimentul nu se va întâmpla prea devreme, dar și pentru că nu țineam neapărat să alimentez încă o poveste despre personaje fantastice care aduc cadouri și recompense copiilor. Însă fetele trăiesc cu totul și dintotdeauna într-o imensă lume a magiei, în care există cu adevărat unicorni și dragoni și alte animale fantastice, zâne de tot felul, spiriduși, prințese, vrăjitoare și, bine-înțeles, ele două… Și credința asta a lor e atât de puternică, încât nu am rezistat tentației de a le umple sufletul cu un strop de magie în plus! Așadar am urmărit cu drag pregătirile pe care alte mame le-au făcut în așteptarea Zânei Măseluțe pe blogul Cameliei găsiți o mulțime de idei minunate ,  dar și Laura a documentat atât de frumos pregătirile pentru fetița ei! Fetele au continuat să își verifice cu consecvență și nerăbdare dințișorii seară de seară, iar eu am continuat să le explic că este timp berechet  pentru Zâna Măseluță, că nu e nicio tragedie dacă o prietenă sau alta — sau, mai târziu, majoritatea colegilor de clasă — au început să-și piardă dinții de lapte înaintea lor, iar dinții lor vor începe să se miște fix atunci când va fi momentul potrivit pentru ele.

Aşa zise împăratul. Petru-şi luă pălăria de pe prispă şi se duse să spună fraţilor săi ce-a auzit. Feciorii împăratului se puseră la sfat şi gătiră lucrul pe scurt, cum se cade între fraţii cei buni. Florea, ca cel mai bătrân dintre cei trei, se duse în grajd, alese calul cel mai bun şi mai frumos puse şaua pe el şi apoi luă ziua-bună de la casă şi masă. Se duse. Trei zile şi trei nopţi Florea nu mai stătu; calul zbură ca năluca peste munţi şi peste văi până ce n-ajunse la marginile împărăţiei.

Jur împrejur pe lângă împărăţie era o prapastie adâncă şi peste această prăpastie o singură punte. La puntea asta mai stătu Florea o dată: să privească înapoi, apoi să ia "ziua-bună" de la ţară. Ferească Dumnezeu şi pe sufletul păgân de aceea ce văzu Florea acum, când era să plece mai departe.

Un balaur! Florea nici nu mai aşteptă ca balaurul să-l scalde în văpaie, ci dete pinteni la cal şi se duse ca şi când nici n-ar fi fost aici. Zâna zânelor a pierdut în greutate suspină o dată şi pieri fără de urmă. Trecu o săptămână! Florea nu mai veni; trecură două; de Florea nu se mai auzea nimic.

Trecu o lună; Costan începu a alege între cai. Când crăpară zorile de un an,o lună, o săptămână şi o zi, Costan se sui pe cal, îşi luă ziua-bună de la frate-său mai mic.

Balaurul de la punte era acum mai înfricoşat; capetele lui erau mai îngrozitoare şi fuga voinicului mai repede.

Nu se mai auzi de amândoi fraţii: Petru rămase singur. Şi cel mai tânăr fecior al împăratului luă dară "ziua-bună" şi porni către marginea împărăţiei. Pe puntea cea mare stătea acum zâna zânelor a pierdut în greutate balaur şi mai mare şi mai grozav, cu fălcile şi mai înfricoşate şi mai deschise.

Cine este Zâna Măseluță și ce cadouri aduce

Balaurul avea acum nu trei, ci şapte capete. Petru stătu în loc când văzu dihania asta înfricoşată. Balaurul nu feri. Petru mai strigă o dată şi încă de a treia oară; după aceea se repezi la el cu sabia scoasă.

Îndată i se întunecă cerul de nu văzu alta decât foc! Foc în dreapta, foc în stânga, foc pe dinainte, foc pe dinapoi. Balaurul arunca la foc din toate şapte capetele.

Povestiri din folclorul maghiar - Zana din stejarul cu trei crengi

Calul începu a horcăni şi a se arunca în două picioare încât voinicul nu putea să lupte cu sabia. În mâna stânga calul, în mâna dreapta sabia.

In asteptarea Zanei Maseluta - legende si origini

Nici aşa nu merse: Făt-Frumos nu vedea alta decât foc şi văpaie. Petru zise, încălecă şi se duse ca iarăşi să vină.

sfaturi dovedite de pierdere de grăsime

Când sosi acasă, îl aşteptă lăptătoarea sa baba Birsa în poarta curţii. După aceea încalecă şi te du. Petru mulţumi de învăţătură şi apoi se duse, ca să întrebe de treaba calului.

Cine te-a învăţat ca să mă întrebi tu pe mine aşa? Cu de-a bună samă vrajitoarea cea de Birsa. Ai tu minte?